În această resursă, este tratat un conținut din programa școlară, aferent domeniului „Comunicare orală”: principii de interacțiune - politețea. În prima parte a resursei este ilustrată osituație în care inițial regulile de politețe nu sunt respectate, pentru ca elevii să observe aspectele negative. Apoi situațiaeste reconsiderată, astfel încât schimbul de replici să fiecaracterizat de politețe. Următoarea parte a resursei este dedicată prezentării noțiunii de politețe, definiția fiind preluată din DEX. Sunt enumerate ulterior anumite aspecte prin care se manifestă politețea la nivel verbal, nonverbal și paraverbal. După prezentarea celor menționate anterior, în cadrul resursei este propusă o activitate practică. Aceasta presupune o sarcină de lucru rezolvată în perechi, prilej cu care sunt fixate aspectele prin care se manifestă politețea în cadrul interacțiunilor umane.

În această resursă sunt tratate mijloacele de caracterizare a personajului. În prima parte a clipului, sunt actualizate succint informații referitoare la personaje: ce sunt acestea șiclasificarea lor. Apoi sunt explicate noțiunile de caracterizare și mijloace de caracterizare. Mijloacele directe și indirecte de caracterizare sunt prezentate și exemplificate cu citate corespunzătoare din diverse opere literare. La final, este propusă o activitate individuală, care presupune identificarea mijloacelor prin care este caracterizat un personaj dintr-o operă preferată. Resursa poate fi utilizată atât sub forma prezentăriiPowerPoint (scenariul), prilej cu care profesorul are posibilitatea de a aduce exemple și explicații suplimentare, cât și sub forma clipului realizat pe baza prezentării.

În această resursă, este tratat un conținut din programa școlară, aferent domeniului „Redactare”: descrierea unei emoții, optându-se pentru „uimire”. În prima parte a resursei este prezentată noțiunea de emoție și sunt enumerate principalele caracteristici ale uimirii. Următoarea parte a resursei este dedicată evidențierii pașilor care trebuie urmați atunci când este redactat un text în care este descrisă o emoție, oferindu-se un exemplu de text în care este descrisă uimirea. După prezentarea aspectelor menționate anterior și exemplificarea pe textul ales, în cadrul resursei este propusă o sarcină de lucru care vizează descrierea altei emoții, la alegere. Sarcina de lucru va fi rezolvată individual, iar textul creat va fi prezentat în fața colegilor. Este oferită și o grilă de verificare.

În această resursă este tratat pleonasmul. În prima parte a resursei se pornește de la exemple de enunțuri care conțin pleonasm, pentru a se ajunge la definirea acestuia.Următoarea parte a resursei este dedicată prezentării pleonasmului și a cauzelor acestui tip de eroare, fiind oferite exemple de situații în care apare pleonasmul, cu explicații punctuale corespunzătoare și modalități de evitare a construcțiilor pleonastice. După prezentarea aspectelor teoretice și după explicațiile referitoare la pleonasm, în cadrul resursei sunt incluse exerciții și aplicații, cu scopul de a fi asigurate retenția și transferul.

În această resursă sunt tratate trăsăturile textului liric, cu exemplificare pe opera literară „Primăverii”, de Ștefan Octavian Iosif. Fiecare trăsătură prezentată este ilustrată prin intermediul unor versuri/pasaje din poezia menționată, care este redată la început. Resursa poate fi utilizată atât sub forma prezentării PowerPoint (scenariul), prilej cu care profesorul are posibilitatea de a aduce exemple și explicații suplimentare, cât și sub forma clipului realizat pe baza prezentării.

Conjuncțiile coordonatoare

În această resursă sunt tratate trăsăturile textului dramatic, cu exemplificare pe piesa de teatru „O scrisoare pierdută”, deI.L.Caragiale. Fiecare trăsătură prezentată este ilustrată cu imagini sau cu pasaje din opera literară menționată. Resursa poate fi utilizată atât sub forma prezentării PowerPoint (scenariu), prilej cu care profesorul are posibilitatea de a aduce exemple și explicații suplimentare, cât și sub forma clipului realizat pe baza prezentării.

Materialul „Conjuncțiile coordonatoare- test de evaluare” este oresursă al cărei scop este evaluarea gradului în care au fost însușite noțiunile legate de conjuncțiile coordonatoare, atât lanivelul propoziției, cât și la nivelul frazei. Itemii propuși sunt variați, ei fiind adaptați la particularitățile de vârstă ale elevilor şi urmărind valorificarea potențialului optimal acestora. Testul este însoțit de un barem detaliat de notare, care facilitează o evaluare obiectivă.

Activitatea de învățare în care se va integra resursa video „Diminutivele și rolul lor în comunicare” se va desfășura pe parcursul a 50 de minute (fie în varianta față în față, fie în varianta online sincron) în trei etape, după modelul de gândire critică E.R.R (Evocare, Realizarea sensului și Reflecție), folosindu-se metodele interactive Brainstorming și Știu- Vreau să știu- Am învățat: I. Evocare (20 minute)a) Brainstorming (10 minute). Se notează sub formă de ciorchine toate cuvintele, grupurile de cuvinte care le vin în minte elevilor în legătură cu tema derivării, pe care elevii au studiat-o în lecțiile anterioare. Elevii vor fi stimulați să indice inclusiv tipurile de sufixe și prefixe.b) Etapa 1: Știu- Vreau să știu- Am învățat (10 minute)Se vor completa de către elevi, în mod individual, manual (dacă activitatea se desfășoară în clasă) sau în varianta tehnoredactată Word (dacă activitatea se desfășoară în mediul online), primele două coloane din tabelul Știu - Vreau să știu - Am învățat. Elevii vor nota tot ceea ce știu deja referitor la diminutive și ceea ce vor să învețe. II. Realizarea sensului (20 de minute)Se va viziona resursa video (care are 8 minute) oprindu-se de două ori:a) O dată la minutul 2:00 al prezentării, pentru rezolvarea pe caiete a unui exercițiu propus prin care se potrivesc cuvinte de bază cu sufixe diminutivale scrise în piese de puzzle.b) O dată la minutul 4:50, înainte partea în care începe prezentarea rolului diminutivelor în literatură, putându-li-se cere elevilor să facă previziuni cu privire la ceea ce cred că va fi prezentat mai departe sau purtându-se cu elevii o scurtă discuție pregătitoare despre rolul diminutivelor în literatură.III. Reflecție (10 minute)În etapa de reflecție elevii vor completa coloana a III-a din tabelul Știu- Vreau să știu- Am învățat, notând ceea ce au învățat în urma vizionării resursei.Dacă timpul permite, se va putea folosi și metoda Eseul de cinci minute. Elevilor li se va cere să scrie un text de 30-50 de cuvinte în care să își spună părerea referitoare la folosirea diminutivelor în comunicarea familiară.

Având drept scop, o învățare centrată pe elev, se va folosi o metodă interactivă de predare-învățare, și anume metoda ȘTIU-DESCOPĂR-APLIC, care pornește de la ceea ce elevii stiu ca noțiuni parcurse anterior, punându-i apoi pe aceștia în situația de a descoperi lucruri noi referitoare la subiectul respectiv, pentru ca în final să îi provoace să aplice noile achiziții în alte contexte.Pași de desfășurare a activității: I. EXPLORARE (20 minute)a) Elevii vor fi împărțiți în 6 grupe a câte 5 (6X5=30 de elevi). Pentru reactualizarea cunoștințelor legate de versificație, se va propune resursa video care va rula până la finalizarea tuturor celor elementelor de prozodie: vers, organizare strofică, rimă, măsură, ritm, fiind pusă pe pauză de către profesor înainte de provocări. Sarcina elevilor va fi să completeze, în grupă, o fișă de lucru colectivă conținând un ciorchine, cu unele spații completate deja, însă celelalte trebuind să fie identificate pe parcursul vizionării filmulețului. (12 minute) b) La expirarea timpului, profesorul va invita câte un reprezentant din fiecare grupă să prezinte rezultatele muncii grupei. Fiecare grupă va completa ceea ce nu a reușit să completeze în timpul alocat odată ce prezintă și colegii din celelalte grupe. (8 minute)II. COMUNICARE ȘI OBSERVARE (25 de minute)a) Activitate pe grupe: În cadrul acelorași grupe, elevii vor primi fișe cu diferite texte lirice, sarcinile lor fiind următoarele: Identificarea tuturor elementelor de prozodie ale respectivei poezii. (10 minute); realizarea autoevaluării activității grupei prin completarea unei fișe de autoevaluare- 5 minute; Prezentarea rezultatelor în fața clasei- 8 minuteIII. REFLECȚIE (7 minute)a). Profesorul va invita elevii să își exprime oral opinia referitoare la preferința, în cadrul textelor lirice, a elementelor de versificație clasice, comparativ cu cele care nu se supun regulilor clasice.b). Tema pentru acasă o constituie, la alegere, una dintre cele două provocări de la sfârșitul resursei video: o fișă de portofoliu cu ilustrări ale elementelor de prozodie sau crearea unei poezii.

Cererea